Încă din primele secunde ale noului an, am început să ne planificăm următoarele activități și evenimente.
La mulți ani dragi seniori și……rămâneți aproape pentru….un an magic!
Andreea Teodorescu
Încă din primele secunde ale noului an, am început să ne planificăm următoarele activități și evenimente.
La mulți ani dragi seniori și……rămâneți aproape pentru….un an magic!
Andreea Teodorescu
Raportul campaniei poate fi citit aici
În perioada 23.04-24.04, Asociația Magic Seniors alături de Universal Emergency Relief Moldova și Organizația „Trebuie” Fetești au ajuns pentru a doua oară în Călărași, Republica Moldova.
250 de produse alimentare, 1 workshop dedicat comunicării, 30 de coșulețe de Paște create, 16 copii și 12 angajați ai DASPF Călărași au fost implicați în derularea campaniei „Coșul cu Bucurii”.
Mulțumim tutror celor care s-au implicat și au făcut posibilă…magia!
În perioada 26 Februarie – 1 Martie 2021, Universal Emergency Relief Moldova, Organizația „Trebuie” Fetești și Asociația Magic Seniors – au lansat prima ediție a campaniei „Bucurie de Martie” în raionul Călărași din Republica Moldova.
Scopul campaniei este a fost de a promova și disemina ideea de voluntariat și de terapie ocupațională în raionul Călărași printre reprezentanții și membrii DASPF (Direcția de Asistență Socială și Protecție a Familiei) și beneficiarii acestuia.
10 membri ai DASPF au participat activ la trainingul dedicat promovării voluntariatului și acțiunilor de întrajutorare a copiilor și seniorilor vulnerabili; aproximativ 15 copii, beneficiari de servicii sociale au creat felicitări și mărțișoare alături de voluntarii UER Modova la atelierul de terapie ocupațională; aproximativ 20 de familii vulnerabile/ seniori au primit alimente, produse igienico-sanitare, felicitări și mărțișoare confecționate de copii.
Campania „Bucurie de Martie” vine în continuarea programului „Bucurie în cutie” al organizațiilor Universal Emergency Releif UK, Universal Emergency Relief Moldova și Organizației „Trebuie” Fetești – program prin care anual, în perioada sărbătorilor de iarnă, sunt dăruite sute de cadouri copiilor și adulților vulnerabili din Republica Moldova.
Despre Universal Emergency Relief (UER)
Universal Emergency Relief este o fundație non-profit cu scopul și viziunea de a ajuta persoanele vulnerabile și în nevoi. Este o organizație nouă și dinamică cu sediul în Londra (UER UK) și o filială în Repulica Moldova (UER Moldova). Scopul principal este de a ajuta copiii cu dizabilități cu situație financiară defavorizată, persoanele vârstnice, orfani și văduve.
Despre Organizația pentru copii și adulți cu nevoi specialie „Trebuie” Fetești
Filiala Fetești a Organizației „Trebuie” a apărut în anul 2002 având ca scop înființarea unui centru în care persoanele cu nevoi speciale să poată beneficia de asistenţă sanitară specifică, să poată desfăşura activităţi recreative şi creative corespunzătoare și să poată beneficia de ajutor financiar şi material.
Despre Asociația Magic Seniors
Asociația Magic Seniors a apărut în anul 2019 cu scopul de a promova și susține educația, învățarea și menținerea unui stil de viață activ a cetățenilor seniori din România prin intermediul schimburilor culturale intergeneraționale. Misiunea asociației este de a menține și crește calitatea vieții persoanelor vârstnice din România prin activități intergeneraționale (mișcare, socializare, jocuri, donații în produse, suport IT etc).
12 seniori din toate cele 6 sectoare ale orașului București și 6 tineri voluntari au povestit despre…cele mai frumoase amintiri trăite.
Doamnele din București, majoritatea profesoare în mediul universitar sau preuniversitar, au stat de vorbă cu cei tineri cu mult drag, exprimând faptul că s-au înțeles întotdeauna de minune cu generația tânără datorită profesiei pe care au avut-o. Mai mult decât atât, multe doamne su sfătuit noile generații să pună mai mult accent pe socializarea față în față, pe grija față de cei din jurul lor și să se bucure mai mult și mai frumos de clipele pe care le trăiesc în prezent.
Proiectul „Poveștile noastre” este cel de-al treilea proiect al Asociației Magic Seniors finanțat prin programul StartONG care s-a desfășurat în perioada August- Septembrie 2020.
Scopul proiectului este de a reduce gradul de excluziune socială, de a combate marginalizarea și discriminarea persoanelor vârstnice din București, prin intermediul promovării poveștilor de viață ale acestora și a dialogului intergenerațional.
Start ONG este un program lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Domeniile vizate sunt: educație, sănătate, mediu, social și cultură. Valoarea totală a programului este de 500.000 euro. Programul Start ONG este cel mai simplificat instrument de finanțare comunitară destinat ONG-urilor tinere, instituțiilor non-administrative și grupurilor informale/ de inițiativă.
Evoluția proiectului poate fi urmărită pe website-ul Asociației Magic Seniors – www.magicseniors.ro dar și pe paginile de Facebook și Instagram ale acesteia.
*Pentru că din ce în ce mai mulți seniori și-au arătat interesul de a dialoga intergenerațional și a-și face cunoscută povestea în mediul online ( Youtube și Facebook), Asociația Magic Seniors va continua să publice cele mai frumoase povești ale…. „bunciilor noștri”.
Pe tot parcursul lunii August, 8 seniori din 4 sectoare ale Bucureştiului, şi anume: Sectorul 2, Sectorul 4, Sectorul 5 și Sectorul 6, au stat de vorbă cu 4 tineri voluntari și și-au împărtăşit poveştile de viaţă. Fie că au vorbit despre copilărie, despre anumite evenimente cu impact, despre lecţiile de viaţă pe care le-au primit de-a lungul timpului, toţi cei 8 participanţi de vârsta a 3-a s-au bucurat de prezenţa tinerilor care au participat activ la dialogul intergeneraţional. Fiecare întâlnirea între seniori şi tineri a fost înregistrată şi poate fi accesată pe pagina de Youtube a Asociaţiei Magic Seniors.
În luna Septembrie, încă 4 seniori din Sectorul 3 şi Sectorul 1 vor sta de vorbă cu încă 2 tineri şi îşi vor împărtăşi poveştile.
Proiectul „Poveștile noastre” este cel de-al treilea proiect al Asociației Magic Seniors finanțat prin programul StartONG.
Scopul proiectului este de a reduce gradul de excluziune socială, de a combate marginalizarea și discriminarea persoanelor vârstnice din București, prin intermediul promovării poveștilor de viață ale acestora și a dialogului intergenerațional.
Start ONG este un program lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Domeniile vizate sunt: educație, sănătate, mediu, social și cultură. Valoarea totală a programului este de 500.000 euro. Programul Start ONG este cel mai simplificat instrument de finanțare comunitară destinat ONG-urilor tinere, instituțiilor non-administrative și grupurilor informale/ de inițiativă.
Evoluția proiectului poate fi urmărită pe website-ul Asociației Magic Seniors – www.magicseniors.ro dar și pe paginile de Facebook și Instagram ale acesteia.
În luna August, Asociația Magic Seniors a dat startul proiectului „Poveștile noastre” – un proiect dedicat dialogului intergenerațional, câștigat prin programul StartONG, finanțat de Kaufland România și implementat de Asociația Act For Tomorrow.
Pe parcursul a 2 luni (august-septembrie 2020), 12 seniori din cele 6 sectoare ale orașului București se vor întâlni cu 6 tineri voluntari și le vor împărtăși acestora povești de viață…unice. Astfel 12 povești vor fi filmate si promovate pe canalele de social media (Facebook, Youtube, LinkedIn).
Proiectul „Poveștile noastre” este cel de-al treilea proiect al Asociației Magic Seniors finanțat prin programul StartONG.
Scopul proiectului este de a reduce gradul de excluziune socială, de a combate marginalizarea și discriminarea persoanelor vârstnice din București, prin intermediul promovării poveștilor de viață ale acestora și a dialogului intergenerațional.
Start ONG este un program lansat de Kaufland România și implementat de Asociația Act for Tomorrow. Domeniile vizate sunt: educație, sănătate, mediu, social și cultură. Valoarea totală a programului este de 500.000 euro. Programul Start ONG este cel mai simplificat instrument de finanțare comunitară destinat ONG-urilor tinere, instituțiilor non-administrative și grupurilor informale/ de inițiativă.
Evoluția proiectului poate fi urmărită pe website-ul Asociației Magic Seniors – www.magicseniors.ro dar și pe paginile de Facebook și Instagram ale acesteia.
Conversație în autobuz. Atunci. Acum. Aici. Oricând.
„- Bună ziua, este liber aici?
– Da.
– Până unde mergeți?
– Undeva într-o stație unde va fi un cireș înflorit, sub el o bancă și acolo cineva va ține o pancartă pe care va scrie „aici cobori tu.” Când se va întâmpla asta, voi coborâ.
– Și dacă nu apare?
– Atunci nu voi coborâ. Dar se poate întâmpla să cobor și să urc totuși la stația următoare.
– Cireș înflorit! Tinerețea! cea mai frumoasă perioadă a vieții.
– Nu cred că tinerețea este cea mai frumoasa perioada a vieții. Cel mai frumos moment este mereu cel prezent; doar atunci ai ocazia să faci cea mai bună alegere din ceea ce a fost viața ta de până atunci. Un om e făcut din gânduri, pisici, cireși, frunze, flori și multe altele, pe care le găsești în fiecare zi într-un sac fără fund. În sacul acela e tot universul și toata bucuria de a trăi, care nu poate fi încadrată într-un timp mai mult sau mai putin învechit.
– Unde vreți să mergeți?
– Nu mi-am propus să merg foarte exact undeva. Îmi place să călătoresc. Știu doar că într-o zi, o pasăre va ciripi pe limba ei și eu voi ști că peste o lună, două, trei voi fi într-un loc anume. Și chiar dacă toate păsările vor fi mute, în sufletul meu voi ști ce am de făcut.
– Deci tot mergți undeva…
– Oriunde voi merge voi fi tot timpul la locul meu.”
Ne ajută. Îl folosim zi de zi. Ne uităm la el de peste tot: din telefon, din calculator, de pe stradă, din mașină. Are părțile lui bune dar și părțile lui…mai puțin bune. „Creativitatea noastră” ne-a șoptit câte ceva și despre platforma care ne ajută, ne ține legați de un ecran, ne face să zâmbim, să plângem, să sperăm, să invidiem etc,etc,etc
„Pentru că poţi fi un voyeurist fără vină, tolerat şi chiar invitat. Pentru că afli atât despre închipuirea de sine a celorlalţi cât mai ales te poţi metamorfoza în Eu-l tău ideal. Pentru că uneori ai nevoie să participi la grupul de suport „singuraticii anonimi” pe care-l poţi vizita pe furiş sau declarativ cu check-inuri exotice, mărturie a punguţei tale cu mulţi dinari sau a decadenței sezoniere de weekend – atunci când vrei “să-ţi moară toţi duşmanii”. Pentru că poţi citi un om după chipul şi asemănarea profilului sau, şi afli astfel dacă suferă de Narcissistic Personality Disorder sau Închipuit Personality Disorder dar mai ales, dacă suferă de relaţie de cuplu sau doar se complică într-o relaţie strict nehotărâtă. Pentru că îţi dai seama că cei care nu spun nimic despre ei dar verifică zilnic gazeta de perete, sunt control freak, manipulatori sau nesiguri de ei astfel încât nimic interpretabil despre ei nu scapă opiniei publice. Pentru că pozele cu pufoșenii miorlăitoare îţi permit să-ţi iei pe ascuns doză de duioşie şi sensibilitate în timp ce poţi profesa în continuare imaginea de cinic blazat şi realist. Pentru că poţi lua la orice oră o supradoză dintr-un cocktail de filosofie şi trivialitate şi după fiecare vizită pleci furând un zâmbet sau o inspiraţie cu potenţial de antidepresiv de marcă. Pentru că îţi poţi manifesta, absolvit de vină şi pedeapsă, cleptomania de idei, de frumuseţi şi de înţelepciuni, făcând upgrade la măreţie prin prietenia, chiar şi virtuală, cu nume mai suspuse decât tine. Pentru că devii propitar de teren valoros cu setări falnice de Proprietate Privată, a cărui statut de virtual poate fi ignorat cu succes întrucât creierul nu prea face diferenţa între imaginaţie şi realitate. Pentru că îţi poţi cosmetiza viaţa într-un alter ego avatar, aşa cum ar fi trebuit să fie dacă ursitoarele darwiniene n-ar fi avut o zi nefavorabilă astrală. Pentru că te poţi apropia tiptil de cineva, îmbrăcat în straie amicale, camuflând sub intenţii nobile de simpatie, curiozitatea de a iscodi prin sertarele celuilalt, mai ales cele cu tag de romantism. Pentru că îi poţi spiona obsesiv-compulsiv pe toţi, meditând nostalgic masochistic la ce ai avut şi ce-ai pierdut. Pentru că Facebook te poartă în jurul lumii şi văzând cum trăiesc alţii, afli despre limitele universului tău şi pentru câteva clipe, trăind by proxy, pereţii camerei tale sunt aboliţi de igrasia concretului. Chiar şi cei care nu au Facebook iubesc Facebook-ul pentru că astfel pot fi ultimii dintre mohicani care never ever never ever never nu ar cădea în păcatul muritorilor de rând şi nu şi-ar face legitimaţie de om jumate real jumate eter-eal. Până când îşi fac.”
Am mai povestit la un moment dat despre creativitatea din spatele Magic Seniors. Și dacă nu v-am convins de prima dată, dacă mai avem/aveți întrebări, poate vă răspundem…acum.
„De ce sunt fericită?
Sunt fericită pentru că sunt liberă și pentru că ideile mele despre libertate seămănă cu viața mea, cu prietenii mei și cu întâlnirile splendide care definesc puterea unei viziuni comune. Întâmplarea are urmări logice. Iar sentimentul acela pe care ți-l oferă întâlnirea cu niște oameni care privesc din perspective diferite, din culturi și vârste diferite în aceeași direcție, atunci când o lume nouă se naște, este de neprețuit.
Simțeam că e nevoie de mai mult decât să-i mulțumesc lui Dumnezeu pentru că a mijlocit niște întâlniri pe care nici cel mai sfidător optimism nu le putea anticipa. Dacă ar trebui să explic unei civilizații extraterestre ce mi se pare important la specia umană, aș vorbi despre dragoste și prietenie.
Nimic din ce este important în viața mea, nimic din lucrurile care mă fac să mă simt fericită nu a fost născut de alte sentimente. E un mare noroc, probabil, să faci ce-ți place, uneori mă simt nu știu cum pentru asta. Și e aproape ireal să descoperi oameni care se bucură în același ritm cu tine de ceea ce faci.
Dacă s-ar filma într-o singură dimineață în toate tramvaiele, autobuzele și multinaționalele din țara s-ar putea observa acel sentiment general valabil de oroare învinsă, care definește acțiunile celor care ne înconjoară. Starea asta de luptă absurdă, neproductivă, anticreativă și umilitoare poate fi definiția umanității așa cum o cunoaștem acum, așa cum o trăim.
Să mergi la lucru e un blestem, să schimbi ceva e un dezastru. Iar lipsa de încredere rezolvă restul. Sunt multe valuri care ți se ridică de pe ochi pe măsură ce începi să-ți măsori viața în gesturile care te ajută să te simți viu, în măsura în care asta nu e periculos pentru cei din jurul tău, firește.
Și, da, nu cred că există bucurie fără împărtășire, fără schimb, fără cuvinte rostite de altul cu câteva milisecunde înaintea ta și pe care tu nici măcar nu le puteai anicipa, dar ele sălașluia de mult inconștient în tine. E posibil ca una dintre pedepsele acestei vieți (pedeapsă ca o lectie, desigur) ar putea fi aceea de a face ceva ce nu-ți place, alaturi de oameni pe care nu-i suporți, ori chiar mai mult de atât, oameni pe care nu-i iubești, care te-au rănit sau te rănesc și inconștient rămâi lângă ei din cauza unui stupid pattern care astăzi ar trebui să fie expirat ca să poți fi liber și fericit. Tot ceea ce merităm. Mă macină acum ( mai mult decât oricând) întrebarea: “dacă florile și-ar dărui oameni la fel cum oamenii își dăruiesc flori de unde ar fi tăiați oamenii?”
Să te dezvolți alături de bolile frustrării, neîncrederii, invidiei, prostiei, imposturii! In contrast cu toate mizeriile astea, in forul meu interior, sunt fericiă . Am întâlnit, de-a lungul timpului, oameni impreuna cu care am construit ideii care altminteri ar suna ca niște romane sf. fără ei. Ei mă fac să fiu de o mie ori mai vie, mai responsabilă, mai implicată și mai bucuroasă decât o pot face banii (sau orice altceva material) care vin către orice idee de succes. Probabil e mai ușor să pari, sau chiar să devii pesimist, dacă tot dai peste oameni cu rol de frână sau piedică.
Trăiesc astăzi într-o epocă (asumată de mine firește) în care ideile nu mai sunt pedepsite, iar vizionarii nu mai sunt trecuți prin fața târgoveților indignați și numai sunt arătați cu degetul. Și la fel de fericiă sunt pentru că în sfârșit lumea în care trăiesc începe să semene cu lumea pe care mi-o imaginam pe vremea când eram copil (mai ales că am avut o copilărie lungă, cam pâna la vârsta de treizeci de ani când viața m-a provocat într-un mare fel). O lume in care oamenii seamănă cu ideile lor, trăiesc așa cum arată, vorbesc așa cum sunt, plătesc pentru ceea ce nu sunt. Firește că mai am temeri. Încă mă tem să nu care cumva să fiu prea naivă. Pretențiile mele, însă, cu privire la om se întind doar de la minus la plus infinit.
Nu cred că judecata contează atât de mult, ca factor decisiv în felul în care alegi să-ți trăiești viața, ci mai curând ceea ce simți și nu mă mai îndoiesc că ceea ce construiești cu mintea ta, cu demnitate și sensibilitate, alături de toate mințile care te completează cumva, este singura pledoarie valabilă acolo unde se analizează rezultatele pe secol, mileniu, deceniu sau cartier. Cred că acest sentiment născut din lucrurile pe care le naște bucuria întâlnirii cu celălalt care te oglindește va fi urmatoarea descoperire a lumii noastre.
Totul poate începe de oriunde, de la un anunț pe un blog, de la de la o privire furișată pe stradă, de la o glumă care te face suspect când razi, de la o îmbrățișare, de la avanpremiera unui spectacol de teatru, sau de la un film.”
Autor: Luminița Popa
Atunci când am primit un telefon și mi s-a povestit despre o întâlnire care celebrează 60 de ani de la finalizarea studiilor universitare, am zis „Da. Îmi doresc să fiu acolo”. Așa se face că, în prima zi de joi din luna Septembrie, am ajuns pe malul lacului Cișmigiu, la o masă mare, numai printre profesori, seniori activi ai prezentului.
Invitația de a participa la un astfel de eveniment a venit din partea doamnei Natalia Bratu, o doamnă despre care am mai povestit în trecut, pe care am cunoscut-o acum mai bine de un an de zile la Clubul Înțelepților din Sectorul 2 și pe care am reîntâlnit-o cu mare bucurie la Clubul Seniorilor „Codrii Neamțului”. O profesoară de Limba Română veselă, creativă și plină de inspirație în orice moment al zilei.
Cum a decurs întâlnirea? Plină de poezie, de epigrame, de muzică, de dans, de fotografii. 20 de absolvenți s-au bucurat de revedere și de amintiri. Iar în timp ce unii dintre ei sărăbătoreau și 60 de ani de căsnicie, alții erau atât de entuziaști că au reușit și anul acesta să se adune în același loc, la aceeași masa, alături de colegii lor. Promoția anului 1959 s-a arătat a fi o promoție a stuenților responsabili care puteau călători ore întregi cu trenul pentru a fi prezenți la o zi de sărbătoare, își puteau asculta poeziile unii altora, se puteau înțelege și cel mai important, o promoție care se respecta pentru ceea ce fusese și continua să fie: o pătură a oamenilor intelectuali, o promoție de profesori, directori, inspectori, de oameni de cultură.
În patru ore, am aflat cine a scris cărți, cine a fost director de școală, cine a avut grijă de o școală a copiilor defavorizați, cine a fost repartizat la Târgu Mureș, cine a fost prieten cu Amza Pellea sau cine a fost la conducerea unui Centru Cultural. Timp de patru ore, restaurantul de pe malul lacului Cișmigiu s-a umplut de culoare. O culoare aparte, o culoare de 60 de ani care începuse deja să plănuiască următoarea întâlnire – în același loc, în aceeași formulă.
Despre prima zi de joi din luna Septembrie, despre doamna Natalia și despre aproximativ 20 de profesori seniori aș mai avea atât de multe de povestit, însă sărbătoarea din acea zi de joi, mă îndeamnă să mă înclin cu emoție în fața celor 60 de ani, să urez din nou un „La mulți ani absolvenților!” și să îi mulțumesc doamnei Natalia pentru că m-a introdus într-o lume necunoscută și atât de plină de culoare!
Mulțumesc promoției ‘59 pentru că m-a primit cu brațele deschise la sărbătoarea lor!